Workshop international, conferință de presă și conferință de închidere în cadrul proiectului HydroEcoNex

Workshop international, conferință de presă și conferință de închidere în cadrul proiectului HydroEcoNex

La data de 15 octombrie la sediul Institutului de Zoologie s-a organizat un workshop international, o conferință de presă și un seminar de încheiere a proiectului. Echipa proiectului HydroEcoNex al Institutului de Zoologie a reunit 4 din 5 parteneri din Republica Moldova, Ucraina și România reflectându-se asupra principalelor realizări obținute în cadrul proiectului Hydroeconex.

 Membrul correspondent, manager al proiectului, prof. Elena Zubcov a menționat că ecosistemul fluviului Nistru este extrem de afectat de construcția hidrotehnică, din cauza capacității foarte mari a hidrocentralei, care distruge râul. Având o apă mai ieftină decât electricitatea, se pune accent pe producerea a cât mai multă energie, iar problemele de mediu ale fluviului Nistru sunt trecute cu vederea. Având în vedere că centrala hidroelectrică nu generează deșeuri solide sau substanțe toxice hidroenergia este considerată drept “energie vierde”. Dar cum putem considera această energie vierde, când aceasta afectează funcționalitatea râului sau pune în pericol siguranța  resurselor de apă potabilă? Debitul de apă la Naslavcea a scăzut cam la 100 de metri cubi pe secundă în comparație cu norma de 200-240”. Este important a se ține cont de anumiți indicatori care scot în evidență modificările impactului construcțiilor hidrotehnice și impune măsuri stringente (debitul apei, regimul de temperatură și oxigen în comparație cu valorile de referință, modificarea stocului anual de suspensii, dinamica mineralizării, capacitatea de autoepurare a râului care este influențată de mai mulți parametri hidrochimici cât și hidrobiologici).

În cadrul workshopului international, Dr. Alexandr Matygin, coordinator al proiectului Hydroeconex din partea Centrului Hidrometeorologic al Mării Negre și Azov din Odesa a remarcat că variația nivelului apei mai jos de CHE-2 duce la uscarea periodică a unor secțiuni ale albiei flluviului, care este nefavorabilă dezvoltării hidrobionților. Suplimentar la aceasta, dezvoltarea excesivă a macrofitelor duce la mărirea remuului hidrodinamic (contracurentului) și respectiv la încetinirea vitezei apei. Doctor conferențiar, coordinator al proiectului HydroEcoNex din partea Centrului Științific Ucrainean de Ecologie a Mării , Svetlana Kovalishina  a evidențiat principalii indicatori biologici care reflectă modificările la nivel de funcționalitate a ecosistemului fluviului Nistru – de exemplu modificarea numărului de specii, a structurii comunităților de hidrobionți, indicatori fenologici și a duratei ciclului de viață, raportului speciilor limno-reofile și reo-limnofile (speciile caracteristice apelor stătătoare sau curgătoare).

Doctorul habilitat al Laboratorului Hidrobiologie și Ecotoxicologie, Institutul de Zoologie și membrul proiectului Hydroeconex, Dumitru Bulat, a remarcat că ihtiofauna fluviului Nistru a suferit schimbări esențiale deși că s-ar părea că diversitatea speciilor de pești nu a fost cu mult afectată. O diversitate aparent înaltă este menținută în mod artificial pe baza speciilor ci ciclul scurt de viață și o perioadă extinsă de depunere a icrelor. În plus, hidropeackingul și reducerea nivelului apei cauzate de construcțiile hidrotehnice reduc accesul la boiști, mai ales pentru speciile cu mod de reproducere unitar.

Dna doctor Olga Kazantseva, membru al echipei HydroEcoNex din partea asociatiei internaționale a Păstrătorilor Râurilor “Eco-Tiras”, a informat publicul despre evaluarea economică a construcțiilor hidrotehnice asupra serviciilor ecosistemelor, în special serviciile oferite de zonele umede, aprovizionarea cu apă potabilă, valoarea turistică, biodiversitatea etc.  

În discursul doctorului habilitat, prof., al Universității “Dunărea de Jos” Galați, Antoaneta Ene s-a evidențiat faptul că studiile realizate asupra ecosistemul râului Prut a demonstrat modificări morfologice ale albiei și ale debitului mediu anual, însă acestea nefiind atât de drastice ca și în cazul fluviului Nistru din motivul capacității mult mai mici ale construcției hidrotehnice Stânca Costești cât  și gestionarea  acesteia în mod echitabil atât de partea română cât și de cea moldavă.

Proiectul Hydroeconex a contribuit nu doar cu rezultate științifice, dar și cu activități de conștientizare. Astfel în cadrul școlii de vară, asociația obștească Eco-Tiras a reușit să mobilizeze și să instruiască 77 tineri din Republica Moldova, România și Ucraina desore impactul construcțiilor hidrotehnice de pe fluvial Nistru asupra ecosistemelor, încălzirea globală și efectul negativ al acesteia, fauna acvatică a râului Nistru, evaluarea calității apei pe baza indicilor hidrochimici și hidrobiologici, starea actuală a sectorului superior al Nistrului râu, situat pe teritoriul transfrontalier între Ucraina și Moldova. Partenerul proiectului au fost implicați în organizarea a 5 workshopuri de transfer a cunoștințelor și a 6 seminare publice pe tematica proiectului.

Distribuie aceasta postare