Indicatori biologici pentru evaluarea impactului hidroenergetic și schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă un fenomen complex care influențează caracteristicile fizice, chimice și biologice al ecosistemelor. Ecosistemele acvatice reacționează prin schimbarea factorilor hidrologici (temperatura, evaporarea apei, viteză curentului, sedimentarea) și e posibil că aceste modificări să fie legate și de alți factori cum ar fi utilizarea terenului și impactul construcțiilor hidroelectrice. Modificările factorilor biologici sub acțiunea schimbărilor climatice pot afecta calitatea apei și componentele biologice prin schimbarea condițiilor de trai. În cea mai simplă versiune (cu excepția metodelor moleculare), următorii indicatori biologici ai macrozoobentosului de apă dulce sunt importanți atunci când se ia în considerare impactul construcțiilor hidroenergetuce și al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor de apă dulce:

1) Schimbări în componența comunităților. Numărul populațiilor de insecte amfibiotice și animale acvatice primare depinde în mod semnificativ de condițiile meteorologice sezoniere. Prin urmare, pentru a face o comparație eficientă a datelor privind starea actuală a comunităților, este nevoie de cel puțin 2 ani de observații sezoniere.

2) Modificări ale modificărilor funcționale (compoziția caracterelor) taxonilor la schimbările climatice. La rândul său, o creștere a temperaturii apei duce la o scădere a conținutului de oxigen, la o schimbare a concentrației altor substanțe solubile și la o modificare a structurii de sedimentare. Drept urmare, cele mai vulnerabile specii dispar, în timp ce detritofogidele capabile să trăiască în astfel de condiții sunt înfloritoare. În general, există o pierdere a biodiversității și o simplificare a comunității.

3) Modificări ale fenologiei și duratei ciclului de viață. O serie de studii demonstrat o scurtare a ciclului de viață și o schimbare în momentul apariției în masă a insectelor amfibiotice.

4) Invaziile speciilor extraterestre. Modificările regimului de temperatură ale rezervorului îl pot face mai accesibil pentru pătrunderea speciilor străine.

Toți indicatorii de mai sus pot fi aplicați macrozoobentosului râului Nistru. Invaziile biologice din bazinul Nistru sunt asociate în principal cu specii ornamentale sau introduse deliberat, precum și cu specii care pătrund aici din zona secundară prin dispersare naturală. În prezent, apariția următoarelor specii invazive este destul de mare: Ferrissia californica (Rowell, 1863), Macrobrachium nipponense (de Haan, 1849), Physella acuta (Draparnaud, 1805), Dreissena bugensis Andrusov, 1897, Potamopyrgus antipodarum (JE Gray, 1853).

                      Svetlana Kovalishina, Coordator al proiectului BSB 165, Centrul Ucrainean de Ecologie a Mărilor