Un atelier de transfer a cunoștințelor asupra reducerii fluxului râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul  construcțiilor hidroenergetice și a schimbărilor climatice

În perioada 12-14 decembrie 2019, Centrul Științific Ucrainean de Ecologie a Mărilor (UkrSCES) a reunit membrii echipei HydroEcoNex (Institutul de Zoologie, Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras” și Centrul Hidrometeorologic al Mării Negre și Azov – HMC BAS) precum și reprezentanți din alte instituții (Administrația Regională Odessa, Universitatea Ecologică de Stat Mediu din Odssa, Universitatea Națională din Odesa, Parcul Național Nistrul de Jos, Biotiks Sud, Uniunea Morenilor), în cadrul unui atelier de transfer de cunoștințe dedicat reducerii fluxului apei  dulci din Marea Neagră sub efectul construcțiilor hidrotehnice și a  schimbărilor climatice, care a fost organizat în cadrul proiectului BSB165, HydroEcoNex.

La eveniment au luat parte reprezentanții ai canalului de știri 7, care au realizat un reportaj video, inclusiv un interviu acordat de managerul de proiect, Elena Zubcov. Evenimentul poate fi găsit la următorul video:

Directorul UkrSCES, Dr.Victor Komorin a salutat participanții,  relatând pe scurt asupra domeniilor de activitate a UkrSCES – investigarea și protecția resurselor de apă, implementarea directivelor europene – Directiva-cadru pentru apă, a mecanismelor de gestionare a resurselor de apă, precum și realizarea investigațiilor complexe – fito și zooplancton și mai recent un nou domeniu precum ar fi cel privind delfinii. Un interes recent al institutului este de a îmbunătăți competențele și cunoștințele privind monitorizarea peștilor, o parte din expertiza pe care consideră că le vor obține în cadrul proiectului HydroEcoNex, precum și din alte proiecte. Directorul și-a exprimat, de asemenea, speranța că proiectul Hydroeconex va veni cu noi recomandări privind gestionarea apei și îmbunătățirea protecției ecosistemelor de apă, care se află sub acțiunea factorilor naturali și antropici.

Coordonatorul proiectului și șefa Departamentului de Hidrobiologie Marină a UkrSCES, Dr.Svetlana Kovalishina, a salutat toți participanții, a făcut o trecere în revistă asupra agendei, a importanței subiectelor prezentate în cadrul atelierului și a prezentat membrii echipei HydroEcoNex participanților la atelier. Ea a exprimat, de asemenea, o profundă părere de rău pentru pierderea vieților colegilor cercetători  în incendiul de la Institutul de Biologie Marină, chemând participanții pentru un minut de reculegere.

Primul vorbitor, Dr. Oleg Grib, de la Universitatea Ecologică de Stat din Odesa a prezentat o informație despre parametrii de calitate a apei fizico-chimici  cât și relațiile dintre as well as the relația dintre fluxul de apă și curbura suprafeței apei din sectorul Nistrului de Jos. În conformitate cu valorile medii de calitate din toate corpurile de apă investigate, apa se atribuie în categoria 2 “foarte bună”, conform  nivelului de poluare – “curate”, iar nivelului de troficitate și saprobitate – “mezotrofic” și  “α-oligosaprobic”, respectiv. Însă dacă se iau în considerație cele mai rele valori al acestor indicatori, atunci starea ecologică a apei se referă la clasa V, categoria 7 “foarte proastă”, conform nivelului de poluare “foarte murdară”, conform stării trofice – “hipertrofică”, iar saprobitatea “polisaprobică”.

Cunoașterea relației dintre fluxul de apă și curbura suprafeței apei este importantă pentru implementarea unor măsuri prompte pentru a avertiza populația și autoritățile cu privire la potențialele inundații sau privind nivelul semnificativ scăzut al apei ca urmare a impactului construcțiilor hidrotehnice. Pe râul Nistru, variațiile produse, inclusiv cele provocate de vânt, de nivelul apei și de scurgeri depind nu numai de utilizarea apei, ci și de curbura suprafeței apei. Efectul vântului asupra variabilității nivelului apei nu face posibilă obținerea unei relații fără ambiguitate priviind debitul și nivelul apei. Cercetările au permis determinarea debitului de apă zilnic la gura de vărsare a râului Nistru, care poate fi determinată rapid folosind datele despre nivelurile zilnice de apă și înclinațiile suprafaței apei din zona dintre punctele de măsurare din satul Troiktskoye și Mayaki.

Prof.Elena Zubcov, a cerut opinia vorbitorului cu privire la lipsa mișcării apei din râul Nistru, pe teritoriul Republicii Moldova, care apar pe sectorul de la Naslavcha la Camenca. Domnul Grib a răspuns că nu a întâlnit astfel de cazuri în Ucraina și ar fi bine să documenteze astfel de cazuri și măsurate instrumental. Dna Zubcov a menționat despre impactul construcțiilor hidroenergetice asupra dinamicii ionilor principali și a stocului de particule suspendate din râul Nistru. În trecut, în râul NIstru se putea observa un raport proporțional dintre anionii de sodiu și cloruri. În ultimii 10 ani, a fost înregistrată o creștere a concentrațiilor de sodiu, dar nu și pentru anionii de cloruri, ceea ce sugerează o completare a rezervelor de apă de râu din orizonturile superioare ale apelor subterane. Dacă în anii 70-80 ai secolului trecut, nisipurile și pietrișul predominau în râul Nistru și în rezervorul Dubasari, iar mălurile negre și cenușii erau identificate doar în locurile de evacuare a apelor uzate (de exemplu în avalul instalației de tratare de lângă orașul Ribnitsa, pe malurile râului Goieni, în zonele cu curgere lentă, de exemplu, în apropiere de Iagorlik sau în aval de confluența afluentului Byk), astăzi mâlurile cenusiu și negru sunt răspândite pe tot cursul râului.

Dr.Volodimir Ukrainskii, membru al echipei UkrSCES, în prezentarea sa, a menționat despre variabilitatea debitului maxim lunar al râului Nistru pe parcursul perioadei din 1947 – până în zilele noastre, această variație fiind cauzată de construcția complexului hidroenergetic. Anterior, rezervorul Dnestrovsk a fost folosit pentru a preveni secetele și inundațiile. Trebuie recunoscut faptul că în prezent complexul Dnestrovsk este utilizat doar pentru generarea de energie, transformând astfel apa râului Nistru într-o apă tehnică cu din ce în ce mai puțină biodiversitate și funcții ecosistemice mai sărace. Monitorizarea care se realizează nu ia în considerare modificările care au loc la nivelul ecosistemului, procesele de distrucție  și producție, funcția principală a auto-purificării și auto-restaurării  râuului. Noi, ca cercetători trebuie să ne unim forțele pentru a dezvălui acești indicatori și a convinge factorii de decizie cu privire la necesitatea de a face ceva în legătură cu râul Nistru.

Dr. Eduard Onishchenko, membru al HMC BAS, În prezentarea sa a reflectat despre analiza statistică a fluxului râului Nistru înainte și după construcția Complexului Hidroenergetic Nistru, care a demonstrat impactul rezervoarelor create, atât asupra volumului total anual al debitului fluvial, cât și asupra distribuției sale sezoniere și lunare. Acumularea de scurgere în rezervoarele complexului hidroenergetic și-a redus volumul anual cu mai mult de 10% pe  transectul flulviului, lângă Bender și cu aproape 40% pe transectul fluviului, lângă Mogilev-Podolsk. Drept urmare, rolul părții superioare a bazinului Nistru, care asigură 4/5 din drenajul anual al râului Nistru, în ansamblu, a crescut dramatic, confirmând astfel urgența problemei păstrării ecologice funcții ale acestui sector superior al bazinului. Proiecțiile regionale ale schimbărilor climatice bazate pe scenarii de intensitate slabă, moderată sau puternică în zona de coastă a Mării Negre din Ucraina, indică potențiale măriri ale temperaturii aerului și scădere a precipitațiilor în perioada 2021-2050 și 2071-2100ceea ce ar putea avea un efect suplimentar negativ asupra ecosistemelor fluviale.

Coordonatorul echipei HydroEcoNex de la HMC BAS, Dr. Aleksandr Matygin a indicat că pentru a calcula impactul hidroenergetic asupra climatului local, a fost creată o bază de date electronică pe observații hidrometeorologice privind evaluările rapide, valorile medii zilnice și medii ale parametrilor atmosferei și râului Nistru din momentul funcționării stației până la prezent. Baza de date conține date despre stațiile meteo și hidrocentrale care sunt situate în bazinul râului Nistru, atât în zona din apropierea rezervoarelor construite de Dnestrovsk, cât și pe teritoriile situate la o anumită distanță de acestea. O astfel de bază de date va permite calcularea modificărilor pe trei intervale de timp: de la începutul observației până în 1954, din 1954 până în 1986 și din 1986 până în 2018.

Membrul  echipei  HydroEcoNex din partea UkrSCES, Tatiana Chujekova, a prezentat o privire generală a programelor informatice existente privind procesarea datelor de calitate a apei și modelarea ecosistemelor dulcicole, ceea ce ar putea fi util și pentru proiectul HydroEcoNex. Câteva exemple au fost date cu privire la prelucrarea datelor, cercetătorii putând face calcule și modelări diferite, cu toate acestea acest lucru necesitând cunoștințe de bază de programare – de exemplu limbajul R. Alte posibilități de prelucrare a datelor, fără a fi nevoie de programare, este cel prezentat pe site-ul UE http://fis.freshwatertools.eu. De asemenea, cercetătorii pot găsi informații utile pe Platforma de informare a apei dulci, care este un portal cu o bază de date privind biodiversitatea apei dulci, diferite hărți și atlase. Calculul diverșilor indici hidrobiologici poate fi efectuat folosind programele Asterics sau Aquatox.

Bo Libert, consultant extern al echipei HydroEcoNex din partea “Eco-Tiras” a prezentat prima variantă a Strategiei de cooperare bilaterală pentru monitorizarea comună a râurilor transfrontaliere afectate de hidroenergetică ”, care a fost prevăzută a fi dezvoltată și livrată factorilor de decizie în cadrul proiectului HydroEcoNex. Dl Libert a abordat câteva întrebări importante privind strategia, cum ar fi pentru cine este strategia dezvoltată, cum pot fi implicate părțile interesate, care sunt acele „abordări noi și inovatoare pentru monitorizare”, există un caz care să separe între monitorizarea hidroenergetică și monitorizarea generală? El a cerut opinia participanților cu privire la ce se poate adăuga și ce poate de exclus din strategie.

Elena Zubcov a menționat că obiectivul principal al proiectului este de a propune indicatori ecologici pentru estimarea influenței centralelor hidroelectrice asupra ecosistemelor fluviale, iar aspectul ecologic, precum și metodologic al evaluării acestor modificări trebuie să vină ca un subiect central al strategiei. Este necesar să decidem împreună ce indicatori să fie incluse în strategia care trebuie acceptată de factorii de decizie. Aspectele legale și legislative sunt ok, dar suntem cercetători de mediu și aceste probleme să fie incluse și în strategia planificată.

Dr.Ilia Trombițki, coordonatorul echipei HydroEcoNex  din partea Eco-Tiras a propus să includă în strategie acei parametric care sunt comuni pentru monitorizarea impactului complexelor hidroenergetice, care sunt de obicei indicați de cercetători ca consecințe ale impactului HPP și, de asemenea, a remarcat că, într-adevăr, la această etapă, informațiile pentru această secțiune nu sunt suficiente, deoarece încă mai sunt de făcut, cum ar fi evaluarea impactului asupra serviciilor ecosistemice; cu toate acestea, ar fi important de adăugat acesle evaluări mai detaliate în anexe, iar mai multe discuții vor urma după această discuție.

Atelierul a fost condus împreună cu cea de-a 3-a ședință a Comitetului de Cooordonare al Proiectului, unde au fost discutate starea raportării financiare a fiecărui partener și aspectele principale ale comunicării eficiente pentru pregătirea rapoartelor financiare și narative ale raportului intermediar. Managerul de proiect, Elena Zubcov a descris pe scurt despre vizita de monitorizare efectuată de reprezentanții STC și AM ai programului JOP BSB. De asemenea, Elena Zubcov și Nadejda Andreev au prezentat o imagine de ansamblu a procedurilor de completare a principalelor părți ale rapoartelor financiare și narative. Toți partenerii și-au împărtășit opiniile și problemele care au apărut în timp ce completau rapoartele narative, sarcinile controlorilor și procedurile de verificare a cheltuielilor. Anumite întrebări trebuie clarificate în ceea ce privește descrierea activităților, procedurile de înregistrare a controlorului în sistemul eMS, precum și lista documentelor atașate. Managerul de proiect a subliniat importanța adăugării ștampilei proiectului pe fiecare factură, inclusiv pe foile de parcurs. LP a menționat că echipa IZ va oferi asistență în conformitate cu necesitățile, astfel încât raportul narativ să fie finalizat la timp.